Adica piese cu instrumente de suflat prin ele, la care lucrul care m-o făcut sa le iubesc, e fix instrumentul ăla, foarte bine plasat. Bine, sunt foarte multe, dar astea îs, pentru mine, cele mai memorabile bucăți. Am exclus din start jazzul. Pe Morphine, iar, îi puteam pune cu întreaga discografie aici. Am pus piese din genuri care nu folosesc în mod normal astfel de instrumente, și probabil tocmai de aia se fac atât de bine remarcate.
top 5 #16 songs that blow me away
poza de [Sonar]
O arhiva cu toate piesele, aici.
1. Beirut – Gulag Orkestar
Foarte fain început de piesă; de album chiar: mă ia cu fiori de la început și mă face să stau lipită de el.
2. Luna Amara – Albastru
Contrastând cu tema și versurile piesei, trompeta o face foarte jucăușă. Chiar dacă zice „De jos nu vreau să mă ridic” eu nu pot sta locului, mai ales când o aud live.
3. Travka – Cum te simti?
Foarte bună intervenția lui Iordache, apăsând exact unde trebuie cu saxofonul.
4. Keith Caputo – Bleed For Something Beautiful (Turquoise Bloodline)
Probabil fără Flea la trompetă ieșea o piesă bună și cam atât. Cu el, mi se pare că și-o atins scopul: e dureros de frumoasă.
5. Seabear – Cat Piano
Îmi place cum muzicuța îi dă o atmosferă de moleșeală/visare pe care islandezii ăștia reușesc, într-un fel sau altul, să o creeze în majoritatea pieselor lor.
Lasă un comentariu