Serata electroacustica

Am fost aseara la un concert electroacustic la fundatia Phonos.

Au fost patru compozitii ale unori muzicieni catalani, prezenti in sala. Nu ma asteptam sa fie asa de bun pe cat a fost. Vioara, violoncel, flaut, fagot, pian, percutie si computerul care in primele doua partituri a fost in contrapunct cu celelalte instrumente, apoi a umplut golurile libere si a legat structuri, a dat fluenta, poate si pentru ca ultima parte a fost insotita de proiectii video.

Desi nu eram pregatit pentru asa ceva, evenimentul in sine a fost un moment bun sa-mi pun cateva intrebari:
– cum clasifici o interpretare muzicala in contextul in care e destul de experimentala sau modernista?
– cat din aceasta muzica se adreseaza constientului si cat din ea e mai bine perceputa in stari intermediare? Cat din aceasta muzica trebuie mediata de constient pentru a ramane cu ceva dupa?

Dupa concert, un prieten si-a amintit de desenele animate din copilarie-un fel de povesti care aveau ca soundtrack muzica electro-acustica. Cum capata deodata sunetul mai mult sens daca insoteste altceva cotidian!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: