e cineva in oraşul ăsta ??

sau poate mai bine-întrebat, mai e cineva în oraşul ăsta?
În noaptea de 15 aprilie toată lumea pare să fi mers la Travka. Am ajuns la ora 21 şi-un pic în faţa clubului, unde lumea aştepta în şir indian, cât să nu deranjăm vreun şaman. Am mai aşteptat aşa doar la Cohen, Muse, de-astea – unde aveai speranţă la gazon, aer liber, spaţiu deschis: sta-di-on. Dar aici? Incredibil. Silver Church este în mod oficial cea mai tare locaţie: au încăput sute şi sute de oameni, s-a intrat ordonat, civilizat, garderoba ne-a primit tuturor hainele şi ghiozdanele, într-adevăr, guiness n-am mai prins, dar a fost aer, a fost loc fizic pentru om lângă om, cu un iz inconfundabil de ratb la amiază. Temenele pentru aerul condiţionat, sistemul de ventilaţie a fost divin proiectat de Eol. (şi într-o notă mai creştină) Milostivi-s-ar zeii ca de mâine toate trupele noastre să-şi găsească credinţa şi să îşi spună live rugăciunile numai într-o aşa biserică.

MI-A PLĂCUT GROZAV. Trebuie să fi fost unul dintre cele mai reuşite concerte la care am fost de multă vreme: să aplaudăm Travka pentru versurile în limba română, pentru acordeonul ăla. Nu mă încălzesc pe mine treburile astea de regulă, m-ar deranja probabil dacă aş afla că o fac din vreun soi de principiu naţionalist ori respect pt patrie. Prefer să cred într-un imperativ de ordin estetic, numai aşa ştiu să se exprime – e o problemă de expresie. De-asta s-au găsit şi regăsit: sunt autohtoni, sunt ai noştri şi identici cu unii de-ai noştri, le place la nebunie să cânte, strigă lumea cu ei până răguşeşte. Deţin o calitate imnică, de cântec al generaţiei – şi ce de adepţi! De dansat n-a fost loc, dar şi săritul tot un fel de-a ţine ritmul se cheamă. Versuri aiuristice, de fum şi delir, dar nu le pot denigra – din când în când o nimeresc cu metafora, e un sens de poetic, nu mereu pe gustul meu, am ceva rezerve în tradiţia lirică a rockului românesc. Dar Travka live e înnebunitor. S-a cântat bine şi din plin. De peste tot. S-a văzut puţin pe scenă, priviri de control pe ecrane: chiar sunt acolo? ia vezi, ce freză are?

O manifestare întrutotul deosebită. Vom ţine cu toţii minte cum ne-am înghesuit pentru Travka, laolaltă cu oameni de la Luna Amară, Kumm, Urma, The Mood (parcă?), hm, cine a mai fost? Împinşi de curiozitate, adunaţi de drag, oameni variaţi care se simt chemaţi nu pentru ceva underground sau indiependent ori alternativ, ci pentru acea Travka din Focşani: rock în genere şi generalităţi rock, versuri cu epitete, hrană – pentru mulţi cred – culturală. Cântece de scos tineri în stradă, de strâns liceeni la focuri de tabără. Trupa asta mi se pare că e cea mai bună îmbinare de tradiţie, fidelă spaţiului de-aici, evoluţiei scenei româneşti, iar ce le iese (bine) pare să vină din ei, nu dintr-o cultură muzicală contemporană extensivă. Nici sincronici, nici diacronici – oameni cărora le-a venit mintea la vreme.

Au cântat de toate, au şi piese noi, n-am stat să refac tracklistul, sper să se găsească fotografii cât de curând: comuniune şi solidaritate, simbioză cu străini, frânturi de conversaţie cu ai tăi ori cu întâmplători, beri ciocnite în trecere. Da, a fost mare nevoia de o clipă de intimitate. Dar mi-au plăcut oamenii travka.
Umil o spun, Travka e o trupă foarte norocoasă.


3 responses to “e cineva in oraşul ăsta ??

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: