Festival Au Desert

Cum suna blues-ul oamenilor albastri?🙂 … stacatto cu masuri lungi, acordat in Gminor, nascut undeva in Africa de Vest, teritoriu locuit inca de pe vremea fenicienilor si faraonilor de catre triburile de tuaregi. In fiecare an, toti acestia care si-au schimbat foarte putin modul nomad de viata, se intalnesc la Essakane langa Timbuktu, in Mali, la Festivalul Desertului.

Tinariwen, Toumast, Tartit au cantat pe aceeasi scena sau in acelasi cort cu Lo’Jo, Ali Farka Toure si Robert Plant, intr-un loc unde blues-ul din USA isi intalneste varul sau din Africa, se intoarce la masurile lungi, la ritmul inerent al desertului, la calatoriile lungi sub soare, la miraj, la noptile reci dar clare, atunci cand poti privi in liniste stelele si cand te incalzeste doar albastrul inchis, profund al universului.

Tinariwen s-a nascut in taberele de refugiati ale rebelilor tuaregi si blues-ul lor e un cantec de izbavire la fel cum e un cantec al revoltei. E interesant de urmarit acest documentar despre cum s-au intalnit si au inceput sa cante si de citit toate articolele legate de sesiunile de inregistrari. Au fost descoperiti de producatorului celor de la Lo’Jo, chitarist in formatia lui Robert Plant, cel care le-a inregistrat si primul album.

Tinariwen – Assouf

Tinariwen – Imidiwan Winakalin

Tinariwen – Le chant des fauves

Tartit e un ansamblu format din cinci femei si doi barbati – pe aceeasi regula – femeile cu chipul neacoperit, ocupandu-se de percutie si barbatii acoperiti, cantand la instrumente. Creierul formatiei e Fadimata Walett Oumar care compune mai toate cantecele. Temele sunt mai mult sociale decat legate de rebeliune. Tartit au fost descoperiti si promovati de catre producatorul Congotronics (Konoko no.1 care au fost invitati pe noul album al lui Bjork – daca nu i-ati ascultat pana acum atunci merita sa le acordati cateva minute)

Tartit – Abacabok

Toumast e formatia lui Moussa Ag Keyna, cu influente majore occidentale din muzica pentru ca a si trait in Franta o perioada ca refugiat. Pentru Moussa, la fel ca si pentru cei din Tinariwen, muzica a inceput in taberele rebelilor. O poza cu el e o proba a efectelor globalizarii: cu chitara intr-o mana si o arma semi-automata in cealalta. Si documentarul despre Toumast e de urmarit.

Toumast – Kik ayittma

Toumast – Maraou oran

Pentru festivalul de anul acesta au fost invitati Vieux Farka Toure si Tinariwen intr-o editie care a adus mai multi muzicieni din Africa decat cea de anul trecut. Am gasit un reportaj destul de bine realizat pe site-ul ziarului The Guardian.

Festival Au Desert…Barbatii isi acordeaza chitarile, cautand prin acorduri succesive tonalitatea potrivita. Privirea lor fixa, aproape pierduta, mangaind sunetele pana ajung la nota albastra. Mainile pe corzi, relaxate, stapanind ritmul cu precizie asemenea unui mestesug la fel cum fac si muzicienii din delta fluviului Mississippi. Femeile batand din palme sau la diversele instrumente de percutie*. Toti imbracati in albastru, cantand o muzica albastra.

*Tinariwen au fost invitati recent alaturi de Arctic Monkeys la emisiunea lui Jools Holland unde au laudat abilitatile bateristului, spunandu-i ca ar fi un percutionist excelent intr-o formatie din Mali🙂


2 responses to “Festival Au Desert

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

WordPress.com Logo

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

Comentezi folosind contul tău Twitter. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

Comentezi folosind contul tău Facebook. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

Comentezi folosind contul tău Google+. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d blogeri au apreciat asta: