Pentru cei care s-au gandit la prostii, regret sa va informez ca postul de fata este despre cu totul altceva.
Vreau sa mentionez aici cateva trupe care anul asta si-au lansat primul album si le-a iesit din prima. Cei carora – contrar superstitiei – le-a iesit si prima clatita. Ramane de vazut ce vor face cu restul.
1. New Ruins – The Sound They Make
Un album droney acoustic/electric rock fabricat in Illinois, SUA, de catre Elzie Sexton si J.Caleb care canta de ceva vreme impreuna. Mie imi aduc putin si a post-rock in anumite momente
Mare plus pentru vioara si contrabas. Ritmul albumului e foarte catchy si vocea foarte placuta.
Au fost comparati – printre altii – cu Talk Talk si Iron & Wine
Highlight-ul abumului: Flowers
2. Radical Face – Ghost
Omul din spatele acestui proiect se numeste Ben Cooper si a reusit pe Ghost sa creeze un sound unic, foarte soothing, catalogat drept indie/folk/experimental. Piesele de pe albumul asta au luat nastere incepand cu 2004 si formeaza impreuna un concept. Ben este de parere ca fiecare isi lasa fantomele intre peretii unde a locuit, iar acestea ii vor bantuii pe oamenii care vor pe viitor acolo. Piesele sunt fiecare scurte povesti avand aceasta tema in comun.
Highlight-ul albumului: Winter Is Coming
3. Solar Powered People – Solar Powered People
O combinatie foarte reusita de shoegaze, post-rock si ambient. Si ei tot americani, de data asta din California.
Imi place foarte mult ca pe fiecare piesa fiecare instrument pare sa fie exact la locul lui. Desi nu-s fana in mod deosebit a bateriei ca instrument, pe albumul asta suna incredibil de bine.
Albumul are o atmosfera aparte, fie te indragostesti de el, fie te lasa rece.
Highlight-ul albumului: Picture Fade
4. Byron – Forbidden Drama
Dap, uite ca se regaseste si o trupa romaneasca pe aici. Astept albumul asta de cand i-am vazut live pe 1 dec 2006 in Laptarie, la concertul de debut. Mi-au placut instantaneu, si de cand au lansat acest album parca imi plac si mai mult.
Ce nu-mi place e copeta, but I can live with that. Era mai aiurea daca era coperta misto si muzica naspa 
Highlightul albumului – aici am trecut prin multe stari dar cred ca in sfarsit am ajuns la o concluzie – No Man’s Land.
5. Puscifer – V Is For Vagina
Doar inca unul din multitudinea de proiecte a lui Maynard James Keenan. Desi stiu de ceva vreme de existenta proiectului astuia, doar anul acesta s-a lansat oficial pe piata primul album.
Se pare ca a dat din nou lovitura, albumul este unul foarte reusit, aducand cand a industrial, cand a alternativ sau chiar spre trip hop. A mai amintit Marius de el aici
Highlightul albumului: Momma Sed.
6. Kate Nash – Made of Bricks
Daca nu v-ati dat deja seama dupa accent, Kate Nash vine din Anglia, si anul acesta a lansat un album tare simpatic de indie.
Mie mi-a atras atentia in primul rand vocea ei, apoi simplitatea pieselor si pe alocuri versurile.
Plus pentru pian si pentru tonul foarte vesel pe aproape intreg albumul, minus pentru unele versuri.
Highlightul albumului: Mouthwash
7. Mika – Life In Cartoon Motion
Dap, stiu ca pe multa mule enerveaza acest Mika si al lui album dar mie imi place.
Imi place vocea, muzica e foarte dansabila – de fiecare data cand aud vreo piesa a lui incep sa ma misc indiferent ce altceva fac.
Am ascultat si restul albumului nu doar piesele ce se difuzeaza pe la radio si TV, si da, imi place. Spre deosebire de altii eu si recunosc asta 
Highlightul albumului: Relax, Take It Easy.
8. Two for the Road -The Perfect Kiss
Despre acest proiect al lui Marc Collin am mai pomenit aici asa ca nu ma mai intind la povesti.
Highlight-ul albumului – desi e cam greu si nepotrivit sa scoti o piesa din context, fiind un album conceptual – Two For the Road.
Evident, ceea ce am trecut la Highlight-ul albumului reprezinta piesa mea preferata de pe albumul respectiv.
Cam asta e lista mea pana acum. Inca sper ca o sa lanseze Bellman albumul de debut anul asta, dar daca se prezinta cu piese la fel de misto ca cele 4 de pana acum, o sa-l laud intr-un post separat.
Probabil mai sunt si altele – de care nu am auzit, care nu mi-o placut, sau care nu stiam ca-s la debut -, feel free to draw my attention.
ce am eu ce am eu si ma multumeste
Kate Nash, multumesc unei foarte bune prietene (Marius stie ca e Leechu), Mika avem, aceeasi multumire dansabila, Byron sa nu mai vorbim, abea astept concertul de maine, Two For The Road e din cauza voastra, ati mai scris voi p-aci pe undeva, stiu sigur.
New Ruins astept sa vad, dar asta de-acasa, diseara sau in zilele care urmeaza.
si sa nu uitam ca pe 10 decembrie va mai iesi un album misto si romanesc al lui 2007. Urma – Trend Off
In sfarsit! (sper ca de data asta chiar il lanseaza)
dar deh, o sa citesc la tine cum o fost 
)
Mai astept ceva albume pana la sfarsitul asta, deci poate e un sequel si la post.
Ihim, am mai scris de Two for the Road cand am dat de ei (am pus si link aici)
Pacat ca nu o sa fiu la Byron
Sa spui cum ti-o placut New Ruins ;;) (si restul daca te hotarasti sa le incerci
Trebe sa-mi dai si mie New Ruins si albumu ala cu coeprta misto in care ies pasari din umbrela.
Si btw, un an de la Samael….
[...] album la fel de fain ca debutul; bilă albă pentru [...]